Ziua mea

Azi e ziua mea, poate si a ta si a colegului sau a vecinului, insa despre tine si ei nu sunt in masura sa scriu, asadar, scriu despre mine.
Azi, acum 37 de ani ma nasteam, dis de dimineata. 

Azi vreau sa multumesc parintilor ca exist, ca m-au ajutat sa devin ceea ce sunt azi. Cu bune, cu rele, cu bucurii, cu suparari, am ajuns la aceasta varsta.

Tot azi vreau sa multumesc fiului meu ca m-a ales sa ii fiu mama si ca ma invata cum sa il cresc, il ajut putin sa rada/zambeasca, insa deja ma depaseste, zambeste mai des decat mine.

Multumesc vietii sau destinului sau Celui de Sus pentru urcusuri, coborasuri, dezamagiri, bucurii, esecuri, realizari. 

Multumesc oamenilor ce mi-au iesit in cale si imi sunt aproape ori au plecat de pe drumul meu, fiecare din ei m-a ajutat in felul lor, fie mi-au adus bucurie sau suparare.

Multumesc ca ma pot bucura de zile frumoase, cu soare, cu ploaie,cu inghetata sau limonada.

Una peste alta e o zi frumoasa, nu foarte calduroasa, copilul e sanatos, familia aproape(sora, cumnat, nepoata, parinti), prieteni putini dar buni imi sunt si ei aproape si tind sa cred ca si zilele ce vor veni poarta cu ele bucurii multe pe care le primesc cu drag.
O zi superba va doresc in fiecare zi!

A minti sau a nu minti?

Intrebarea de mai sus mi-o adresez des, desi de ani buni imi spun ca minciuna nu ajuta pe nimeni si mai ales nu pe mine, cea care o initiez. Asa ca am ales varianta adevarului de cele mai multe ori. Varianta aceasta este incomoda, creeaza probleme, invidii, comentarii si uneori ajuta, dar nu atunci cand este oferita. Nu e deloc simplu sa spui adevarul, mai ales cand nu cunosti  persoanele sau legaturile intre persoane sau nu poti sa dai dovada de diplomatie sau de bun simt sau prin felul tau de a fi, arati pe chip ceea ce gandesti.  In acest mod oamenii de langa tine dispar incet, incet si cu putin noroc raman doar acei care iti ofera si le oferi realitatea gandurilor lor.

Mi-a placut sa cred ca am adunat si ca au ramas alaturi de mine oameni de calitate, frumosi si sinceri, in marea lor majoritate, insa realitatea te izbeste mereu cand nu esti pregatit, cand lasi garda jos.

Satula de adunat in sacul amintirilor oameni ce nu merita mentionati, acum ceva timp am spus stop, gata, nu mai caut pe nimeni(ca partener) dupa sufletul meu, daca e sa apara bine, daca nu,  aleg sa  fiu singura,  pot alege ceva  fara complicatii sentimentale, fiind sigura ca si persoana isi doreste acelasi lucru sau nu mai aleg nimic pana nu gasesc un om care imi ofere ce am eu nevoie.

Zis si facut.  Am pus stop, mi-am vazut de munca, de viata  de zi cu zi, fara sa imi fac planuri si hop a aparut o sclipire. In lumina sclipirii, am zarit un om drept, cu trecut tumultos(povestirile proprii) dar hotarat si drept(e dinadins repetitia). Parea brutal de sincer, aspru cu sine, totusi cu bun simt si simt al dreptatii fata de oamenii mai necajiti, mereu ajuta pe unul sau altul.

Omul asta mi-a oferit verbal tot ce aveam eu in gand si ce imi doream la acel moment, desi nu i-am spus .

Am ramas impreuna si am hotarat de comun acord sa cladim ceva, ceva al nostru, vorbeam de viitor, de cum sa ne imbunatatim pe sine, sa citim, sa invatam, sa devenim mai buni din punct de vedere profesional, ca sa vina si momentul in care sa ne bucuram de munca noastra prin ceva concret, bunuri personale, gen casa.

Existau si fisuri in relatie, dar lucram la reparatii, mai lipeam, ne mai ridicam, mai un compromis, mai lasam ba eu, ba el. Au fost si momente cand mi-am pus intrebarea ce caut eu in aceasta relatie, e timpul sa ies, ca poate nu e locul meu aici, dar am mai asteptat, ca poate gresesc, ca poate instinctul e gresit.  Apoi am ajuns la punctul la care nu am putut sa mai renunt, ceva se intamplase si trebuia sa reanalizam situatia, impreuna.

Din nou aparent el participa activ la relatie, parea ca isi doreste ca impreuna sa ajungem undeva, sa cladim.

Pana cand, a inceput sa fabuleze mult, dar mult, imi era mie rusine sa mai aduc argumente, era clar ca minte dar nu intelegeam de ce . Am pus totul pe seama stresului la munca, insa mai apoi am realizat ca el minte de mult mai multa vreme, cumva si-a cladit planului, minciuna cu minciuna, ca sa se sedimenteze informatia si intr-un final a plecat de langa mine tot prin minciuna.

Si in ziua de azi, traieste intr-o lume doar a lui, eu nu mai exist in ea, sincer nici nu imi mai doresc. Era deajuns doar sa spuna adevarul, sa spuna stop, am gasit alt loc de joaca, nu imi mai place aici, insa nu, a trebuit un plan pentru a iesi din relatie, minciuni pe care si el a ajuns sa le creada.

Ciudat este ca inauntrul meu stiam ca nu e in regula, chiar i-am spus in repetate randuri, daca nu ne mai sincronizam, te rog spune-mi, e mai simplu pentru ambele parti. Da doare, dar durerea trece si accepti adevarul mult mai repede.

 

De ce scriu cele de mai sus, plus multe alte ganduri care nu imi vin acum in minte sa le astern?

Ptr ca el, m-a contactat dupa aproape un an, sub un alt nume, un alias. Si m-a scarbit ingrozitor. Viata lui e o minciuna.

Nu stiu ce doare mai mult, faptul ca am fost mintita sau faptul ca nu mi-am dat seama in timp util si nu l-am confruntat.

 

Scriu  asta ca sa ramana aici, ca sa mai eliberez din furie si alte sentimente, nu astept, nu caut, nu sper.

Addicted to icecream

Sau altfel spus,  dependenta de inghetata in al nostru dulce grai romanesc.

Nu stiu cum se face, insa indiferent de momentul zilei sau indiferent de anotimp, daca imi dai inghetata, ma bucur instantaneu.

Bineinteles ca am si preferinte, insa nu e frumos sa refuzi, asadar accept cu bucurie orice fel de inghetata. In limitele europene,  mai departe de 3 ore in zbor cu avionul, nu am ajuns inca 🙂  🙂 . Cand vine vorba de inghetata sunt o optimista, am destul timp sa testez.

Ati ajuns in Italia?  Ati gustat inghetata de acolo, chiar si aceea ce se vinde langa un supermarket. Nu exagerez cu nimic cand spun ca e super buna. Stiu sigur ca ingredientele lor nu sunt fix tocmai naturale, insa gustul……hmmm gustul e genial.

Acesta este un tort de inghetata, nu retin ce arome continea, retin doar ca avea si bezea si ca a fost genial de bun.

De trei zile incoace papilele gustative au luat-o razna, am gustat Nirvana cu praline si caramel. Aveam impresia ca cei care lauda inghetata Nirvana habar nu au ce face, m-am inselat, e minunata, de trei zile o tot cumpar.

In timp ce in frigider sta inghetata facuta de mine din ingrediente cat se poate de naturale dar  totusi daca plec din casa, e musai sa testez si alte soiuri.

Mi-am luat si aparat de inghetata sau masina de inghetata, am gasit-o la un super pret, tot ce trebuia era sa pun bolul masinii in congelator, eu amestecam ingredientele apoi le puneam in bol, masina amesteca si ea si pac se nastea inghetata, putand fi savurata imediat sau se putea pune la congelator pentru mai tarziu. Doar ca, se pare ca un congelator mai de moda veche, nu a vrut deloc sa se imprieteneasca cu bolul de inghetata, a trebuit sa returnez aparatul, am fost extrem de dezamagita toata ziua .

Acum sunt in cautari, chiar sunt, insa in limite de buget, nu pot sa dau 1000 de lei pe un aparat de inghetata, eu as vrea insa existe cheltuieli mult mai importante decat satisfacerea gustului personal .

Daca aveti vreo sugestie, o accept o bucurie.  Este vara deja, am nevoie de inghetata acum, ieri, mereu.

Am si un top:

  1. Amicii – tort -La multi ani! ( are  strat de gem/dulceata de capsuni cu alune, strat de inghetata de cacao, apoi iar strat de gem/alune si inghetata de frisca). Are un litru, e timp indeajuns sa te saturi dintr-o cutie, este pe primul loc pentru ca de aceasta inghetata m-am indragostit prima oara iremediabil.
  2. Tort nou aparut cel putin pentru mine cu multe sortimente, inghetata italiana Siviero Maria, sortimentul cu ciocolata e demential, in plan pentru testare este varianta cu fistic si cea cu visine. Gustand-o  mi s-a parut ca am ajuns iar in Italia si nici macar nu ma uitasem la numele ei, la ingrediente, producator, abia dupa prima inghititura am cercetat cutia. Minunaaaata, suunt sanse sa devina locul 1 in inima mea curand.
  3. si
  4.  la egalitate stau doua tipuri de inghetata internationale  Ben&Jerry’s si Häagen-Dazs Romania
    sunt la egalitate pentru ca le-am gustat in acelasi timp si intr-o alta tara, insa fiecare are particularitati minunate si e musai sa fie savurate cu atentie si pe indelete, exista multe variante din care puteti alege.

Ma opresc acum din salivat, merg sa imi fac inghetata de casa, adica dupa ce amestec tot, la 30 min trebuie sa o amestec iar si iar timp de 3-4 ore ca sa nu se formeze gheata. Bineinteles ca uit si ma iau cu altele, dar chiar si asa tot o mananc, dar cred ca se intelege de ce as avea nevoie de o masina de inghetata, una buna.

Acestea fiind spuse, va doresc o vara dulce si plina de arome!

 

M-am mutat

Acum o luna mi-am luat jucariile si m-am mutat pe un domeniu propriu cu platforma wordpress.

Jucariile(articolele) le-am luat si pe ele, unele  poze s-au mai amestecat intre ele sau au disparut, dar esentialul e tot acolo.

WordPress-ul desi foarte prietenos cu cei care nu se pricep in ale internetului secrete, nu imi mai permitea sa pun poze, ma trimitea sa imi cumpar spatiu sau sa imi cumpar propriul domeniu la ei .  Momentan am considerat ca aceasta investitie financiara nu isi are rostul, atat timp cat exista alternative.

Asa ca acum ma aflu aici :

printrecuvinteratacite.cf

Aceeasi persoana.

 

Multumesc!

Ps. Adio, dar raman cu tine !  In sensul ca mai revin pe aici, dar renunt la poze, pastrez ambele variante in tandem.

 

 

Senzatii, trairi si ganduri

Se intampla deseori sa citesc prin carti, reviste, postari diverse si sa fie expusa la analiza ce faceam acum un an pe vremea asta sau acum doi ani, trei sau douazeci. Sunt persoane care isi amintesc cu lux de amanunte ca de ziua lor acum jdemii ani faceau x lucru cu y persoana.
Pastrez si eu multe amintiri, mai mult simtirea lor, culoarea rochiei sau a ochilor lui sau un anumit lucru ma face sa retraiesc senzatia de atunci. 
Mereu mi s-a parut ciudat, greu sa fac comparatia intre momente, intamplari. Ma stradui acum sa imi amintesc ce faceam anul trecut pe vremea asta fara sa caut in folderele cu poze, postari, emailuri. Eram in Uk, aproape de Londra, loc nou de munca, colegi noi, totusi nu simt nimic special legat de vreun moment anume.  Daca as fi avut o gandire obiectiva nu as cauta simtirea momentului.
Port insa foarte bine amprenta semnului sub care m-am nascut, sunt rac, dau inapoi des, inaintez greu, trebuie sa simt ca sa fac ceva si luna imi e prieten bun.
Continuii sa caut un sens in ceea ce fac, sa construiesc un drum pas cu pas,  sa analizez ce simt la momente cheie.
Imi e dor nespus sa alunec cu rolele si castile in ureche ori doar sa simt vantul pe langa mine. Sunt libera si totusi simt rar lucrul asta.
Am in preajma un om care imi spune ca il apreciez mult si  de fapt deja e invers. Doar pentru ca am realizat ca omul e plin de ura,  durere si  ideea razbunarii e una din motivatiile lui. O data ce am inteles lucrurile astea , m-am indepartat automat si a intervenit indiferenta.
Indiferent prin ce treci, nimeni nu iti este dator. Doar tu,  esti dator tie insuti, sa faci tot ce poti sa fii mai bun, sa urci mai sus, sa iti testezi limitele. 
Imi pare absurd ca un om educat, crescut frumos sa ajunga atat rau, condus de un orgoliu fara limite.
Da, e minunat ca in viata sa iti urmaresti visul, sa faci totul sa iti indeplinesti menirea, daca stii care este. Insa daca te distrugi pe tine insuti pe drumul spre realizarea visului, nu merita efortul, pentru ca viata trebuie traita.
Nu urmaresc nimic, doar astern cuvinte si  ganduri amestecate.

Nu imi e dor de tine, dar se intampla des sa imi amintesc de momente impreuna.

Se intampla sa fiu surprinsa de gesturi mici: o ciocolata, un compliment, moment dintr-un film, fragment dintr-o carte. Momentele astea mi le voi aminti si peste ani.

image

image

image

image

image

Imagini realizate cu telefonul personal.

Duminica cu soare

 

Se face ca duminica a aparut soarele la Londra, fenomen relativ rar, dimineata fiind plina de nori cenusii, fara nici o urma de cer senin sau soare, cel din urma era un vis indepartat.

Si totusi a aparut si eu am ignorat pantofii incomozi si m-am gandit ca e cazul sa imi clatesc ochii prin oras.  In general daca se intampla sa nu aveti pantofi comozi, alegeti varianta stat pe scaun undeva, nu mergeti pe coclauri. Nu de alta, dar curand veti cumpara pantofi noi sau multi plasturi :)! Eu mi-am cumparat incaltari noi, e drept spre sfarsitul zilei, dar altfel ajungeam acasa in sosete. Simpatice ce ii drept, albe cu dungi roz dar totusi nu e cel mai potrivit mod de a umbla prin oras.

In alta ordine de idei, pentru ca a fost soare, m-am gandit ca  e un muzeu prin zona in care ma aflam si imi doream de multa vreme sa intru sa vad despre ce e vorba.

Tate Modern  muzeul si podul de langa el , Millenium Bridge, cel pe care se poate merge doar la pas si pe care cred ca nu au voie decat turistii si cei care comercializeaza alune, muzicantii si alti practicanti ale diferitelor afaceri pe poduri, acolo nu stau ori in duminica asta au fugit de mine.

Tate Modern este un muzeu misto, cafenelele sunt vreo 2 sau 3,  sali cu diverse chestii multe,  unele mai interesante decat celalalte, daca e una din tintele dvs, ma bucur, inseamna ca stiti sa apreciati arta.

Eu una nu ma pricep,  dar am facut cateva poze, in speranta in care cineva ar vrea sa imi povesteasca una alta ca sa inteleg mai bine. Mi-am cumparat 6 vederi si o insigna curcubeu, ca sa arat ca apreciez totusi  arta.

Motorul plin de nuante de albastru si sclipici mi-a placut la maxim, l-am pus pe facebook, a fost apreciat de cativa prieteni.

Nu am inteles panza cu vopsea rosie,  era in 3 exemplare, mie imi pareau toate la fel.

Am gasit un creator de arta roman, Geta Bratescu.

Si multe alte lucrari/ piese de arta pe care nu  le-am inteles dar mi-au atras atentia cumva.

Cum arata Tamisa era esential sa va arat  si podul roz  al carui nume l-am uitat dar incepe cu Black …

Chipul meu este esential,  nu apreciam deloc soarele, pentru ca eram convinsa ca e doar o toana, a se ignora expresia de pe chip, era doar din cauza durerii de picioare.

 

 

ps. Pozele sunt facute cu telefonul, calitatea lor nu este tocmai buna.

 

Masina visurilor!

Cu multa vreme in urma am aparut in casa noastra, o masina de cusut pe nume Ileana.

Nu stiu anume cand, dar pe masura ce cresteam, ea parea prietenul de nadejde al mamei si al surorii.  Posibil sa aiba in jur de 30 de ani ori ceva mai mult in plus…. Nu imi amintesc sa fi fost noua, dar stiu ca deseori avea nevoie de atentie, sa fie unsa, piesele sa ii fie schimbate, nu se gaseau usor, apelam la cunostintele care mergeau in talcioc, mama era mesterul Manole de cele mai multe ori si stia ce curea sa cumpere sau unde s-a impotmolit.
Se intampla des ca masina de cusut sa manance sau sa bea, sa primeasca diverse desene sau  picturi abstracte cu cerneala, cariori, chiar si sculpturi in lemn cu compasul. Tentativele  de hartuire si accidentare au fost surprinse si reparate, eu luandu-mi adesea  mustrari si pedepse.
Mama a dorit sa ne invete pe mine si sora mea sa coasem la masina, sa  stim singure sa ne descurcam in cazul in care e musai ca un pantalon sa fie scurtat sau are nevoie de un petec. Lucru extrem de necesar chiar si acum, pentru ca magazinele inca nu realizeaza ca nu toti oamenii sunt la fel de inalti.
Am reusit sa invat sa imi cos cate un nasture, sa insailez ceva, sa cos  chestii mici, dar nu am avut rabdare prea multa, chiar si acum, daca am ceva mai delicat de reparat, caut sa cer ajutor, ca sa nu stric lucrul respectiv.
Eu i-am dat mamei, cel mai mult de treaba, nu stiu de ce, dar pantalonii mei erau mereu facuti din materiale ce nu rezistau la intalnirea cu asfaltul. Asa se face ca genunchii meu erau mereu juliti si mama  capata experienta in petice si alegerea de  materiale speciale pentru tarat pe pamant. Normal ca vroiam inimioare, stelute si  petice care sa nu iasa prea mult in evidenta. Dintre noi doua sora mea a deprins indeletnicirea si  nu a durat mult pana cand si-a cumparat propria ei masina,  mult mai performanta decat cea a mamei. Ea mergea pe ideea de tipare, ca sa fie sigura ca va invata in timp sa aproximeze si sa nu iroseasca material, s-a abonat la reviste si chiar si acum e fan reviste de specialitate, chiar daca  nu mai are timpul necesar pentru inovatii. Eu rasfoiesc cu drag revistele, se intampla rar sa aleg un anume model si apoi intervine cenzura surorii, de altfel binevenita si foarte obiectiva. Astfel incat renunt la ideea mea rapid.
De mine nu s-a lipit  informatia primita de la mama, mie imi placea sa tai materialul, sa fac haine la papusi, bineinteles nu din resturi, ci din valul ala mare de material.  Eram pe cale sa tai din rochia mamei de mireasa,  eram convinsa ca nu  mai are ce face cu ea, noroc ca m-a vazut si  m-a lamurit intr-o mare viteza ca decizia mea nu este cea mai potrivita. Mult timp nu am mai avut voie sa ma ating de foarfeca.
Recent, mergand in vizita acasa, am realizat, ca anii s-au dus prea repede si mama are nevoie de o masina noua care sa ii fie de ajutor, Ileana  avand multe capricii, materialul de blugi nu ii place, materialele elastice nu ii plac, ba chiar uneori nici simplu material de bumbac nu ii este pe plac, ocupa cam mult loc si necesita multa lumina cand doresti sa faci ceva anume la ea si ochii mamei nu mai sunt ca pe vremuri. Plus ca cerintele mele au devenit mai deosebite, acum as vrea sa imi faca o patura, pled, pilota. Nu una cu implutura ci o patura mai speciala, facuta din tricourile mele, tricouri cu mesaje speciale sau cu imprimeuri simpatice. Detin tricouri cu Mickey Mouse, Minnie Mouse,  gasca Disney,  chipuri zambitoare,  mesaje deosebite: „Misto tricoul? Sa il vad ud!!”, „Good girl, gone bad” si multe altele, dar in general mai ales desene animate.
Tricourile se strica rapid, asa ca ce metoda mai buna decat sa le pastrez mai aproape  de mine inca multi ani la rand decat aceasta in care le transform intr-un lucru folositor. Mama are deja experienta,   a facut nepoatei o paturica din  resturile unui sac de dormit.
Inspiratia pentru patura mi-a venit de aici, Pinterest fiind situl meu de taina pentru tot ce imi trece prin cap. Totusi tricourile cu mesaje electorale nu isi vor avea locul aici.  Deja m-am apucat sa pun deoparte tricourile ce vor fi sacrificate , plus colectia ramasa acasa, acele tricouri care le pastrez in speranta ca voi slabi, ma voi ingrasa sau voi reusi sa obtin  din nou albul imaculat la un tricou ce a ajuns la o nuanta de gri constant. Ramane sa aleg materialele ce vor ajuta la imbinarea tricourilor, apoi sa facem masuratori si nu, nu voi taia eu, voi lasa aceasta indeletnicire pe mana celei care se pricepe la asa ceva, nu de alta, dar vreau sa iasa ceva de calitate, nu mai mai joc cu papusi de ceva vreme.
8fb28160e2346a43322e799585490e29 Ca sa aflu ce i s-ar potrivi  mamei, a trebuit sa invat, cate ceva amanunte tehnice cum ar fi cum sa faci cusatura dubla, ce fel de ata, ce fel de piciorus, ce face suveica, etc  :

88f9e3bf34f36e785910b3c826dec8dc be7886bdc31cd5cadd85db182047b471 584722f183694b307cb3b15df80ea61d

Nu, nu am devenit experta, insa  daca apare vreo problema la masina de cusut, eu va trebui sa o rezolv, mama nu isi  mai bate capul cu chestiuni tehnice asa fine.
Mi-a trebuit ceva vreme sa ma hotarasc ce anume sa aleg, am ales un magazin de electrocasnice cu o oferta bogata, apoi m-am apucat de citit. Mi-am ales tinta : cusut2

Masina de cusut Brother cu diverse specificatii, indicatii,  scopuri, aici inca mai  de lucrat alaturi de mama, ea  va avea cuvantul final,  ea fiind utilazatorul principal. Urmeaza sa vedem ce va spune, dar mi-ar place sa o surprind de ziua ei in iunie cu un astfel de cadou. Nu stiu alti parinti cum sunt, dar ai mei insista sa nu le mai cumpar cadouri, insa nu pot face asta, macar mici surprize din cand in cand avem cu totii nevoie, mai ales, ei ca parinti.
Mama mea are maini magice, mereu a facut ceva util pentru casa chiar si atunci cand statea, de fapt, atunci ea croseta, sau imbina mileuri, sau se uita dupa modele noi cu care sa decoreze casa. Cred ca a invatat de la bunica, bunica care ne-a facut la toti nepotii sosete, manusi, fulare si cate si mai cate. Eu una nu am mostenit calitatile de mai sus dar mi-ar place sa ajung sa ii ofer bucuria unei noi masini de cusut, ca semn de multumire pentru munca de pana acum .

Sursa poze: markeonline.ro , pinterest.com/smilingelfa/doityourself-stuff/ Acest articol a fost scris pentru SuperBlog spring 2015

DIN NOU – EDITIE DE PRIMAVARA

Se intampla iar sa imi doresc sa scriu si  sansa vine de la SuperBlog Spring 2015. Sansele sunt mari, sa nu apuc sa scriu decat la cateva din probe si totusi nu renunt. Doresc sa particip si la aceasta editie, chiar daca, o fi sa particip doar la o proba. Nu am urmarit tot ce s-a intamplat, timpul mi-a fost impotriva, dar am citit cat am putut si m-am bucurat pentru cei care au castigat si pentru timpul petrecut impreuna la diversele evenimente.

Mi-ar place  sa imi dezvolt scrisul…..atat ar fi  dorinta mea.

Articol scris pentru participare la SUPERBLOG SPRING 2015

Dor

Imi e dor de multe lucruri

  • sa scriu, imi vin idei, aberatii, sunt indignata de ceea ce e in jurul meu, oameni, actiuni, etc si ajung acasa intr-un final si nimic….se rupe firul, prea multa oboseala, prea putin timp, dispar ideile.
  • de casa, de mama, de tata, de sora, de tine prieten drag(dragi, is mai multi), de Dunare, de aerul poluat.
  • de poze, nu am mai facut poze cu aparatul de mult, mult, mult timp.
  • de iubire.
  • de amintiri frumoase

Si ar mai fi, dar poate o sa imi fac timp cumva. Pana una alta ma duc acasa curand si alin dorul, poate mai si scriu ceva.

Piesa asta e pe repetare  Adda – Canta Cucu

Sendvis a la Bubu agitat

Se intampla ca bucataria   sa ramana pentru mine o necunoscuta, ne-am intalnit de multe ori, accidental sau voit, tentative de cunoastere efectiva au exista, unele chiar cu succes, altele m-au lasat complet rece dar macar pe ea, pe bucatarie am lasat-o curata si bine organizata.  Pur si simplu nu sunt interesata sa o cunosc mai bine.  Au existat rare momente cand imi doream mult sa aprofundez de dragul lui, arta culinara, insa au plecat clipele alea, s-au dus, nu stiu unde si daca se vor mai intoarce.  Mentionez ca in toate incercarile nimeni din cei care au degustat, nu a patit nimic, poate ca unii au fost extrem de politicosi in afirmatiile despre mancarea in sine, insa toata lumea a fost bine, concluzia lor ar fi fost ca trebuie sa mai exersez.  Asa ca pastrez intalnirile intre mine si ea, bucataria, ca pe ceva special, un moment pentru care trebuie pregatire in prealabil si multa rabdare.

De fel sunt o agitata, ma deghizez des insa sper sa nu va lasati pacaliti, sub masca de om calm si rabdator sta de fapt un om plin de energie care abia asteapta sa ia aer, sa sara in sus, sa scoata limba, sa faca orice, insa sa nu stea pe loc.

Motivul pentru ca povestesc despre relatia mea cu bucataria, este unul foarte simplu, am gasit o provocare, pe care am acceptat-o si pentru ca sunt o gurmanda si pot povesti in multe cuvinte despre un anumit fel de mancare, e musai sa va povestesc care ar fi combinatiile pe care eu le-as pune intr-un sandvis, insa mai intai ingredientele:

-Bagheta de paine, daca se poate paine neagra, integrala sau cu seminte, taiata in doua bucati(bagheta de paine alba mi parea aiurea,);

-Legume : ardei( grasi, capia, gogosari), taiati fideluta sau rotund, ceapa rosie , masline verzi si negre, castraveti, rosii, avocado,  muraturi;

-crema de branza simpla si in diverse combinatii;

-zacusta de ciuperci sau de vinete;

-carne de pui fiarta in amestec de condimente(rozmarin, coriandru, busuioc) sau la gratar;

-carne de vita facuta la gratar(grill) sau fiarta din condimente ;

Sendvis a la Bubu!

  1.  Se ia bagheta de paine (sau 2 felii de paine taraneasca, rotunda sau ovala, feliile sunt mai mari), se intinde primul strat, crema de branza, apoi rondele fine de ceapa, masline negre, taiate in 2, peste ele se intinde zacusca de ciuperci intr-un strat fin sau mai gros, dupa preferinta.  Crema de branza sa fie simpla, restul de ingrediente este destul de aromat pentru a forma un moment de maxima bucurie papilelor gustative . Daca ceapa nu este unul din ingredientele potrivite din diverse motive, se poate inlocui cu ardei capia copti, daca unul din ei se nimereste picant, e minunat.
  2. Carnea de pui sau de vita si se taie bucati, se amesteca cu crema de branza( cu verdeata sau natur) si cu bucati mici de ceapa. Se intinde primul strat crema de branza apoi masline, castraveti, ardei grasi taiat rondele si peste amestecul de carne cu branza, presaram  inca un strat fin de masline si servim
  3. Intindem primul strat crema de branza cu verdeata sau crema de branza cu usturoi, apoi asezam castravete, rosii, masline apoi inca un strat de crema de branza, diferit decat primul, aseazam carnea, oricare din ele,  apoi  gata, servim.

Sendvisurile mele  musai sa contina branza eu sunt fan branza, frigiderul meu oriunde m-as afla e musai sa contina branza in el, carnea poate lipsi cu desavarsire, acum am ales crema de branza ca si combinatie insa poate fi oricand  branza dulce sau telemea sau in rare ocazii cascaval. Nu conteaza foarte mult ce am in frigider, combinatii voi face mereu, importat sa nu lipseasca elementele cheie : branza, legume, paine si eventual  carne, fara o preferinta anume, insa preparata, pentru a elimina orice dubii sau probleme.

Am ales astfel de combinatie in timp, judecand ce anume imi dauneaza si ce anume nu imi place. Am constatat ca amestecurile de mai sus pot fi tolerate de toata lumea copii, adulti, varstnici, trebuie doar sa fie fan sendvisuri :).

Sunt simple de facut si la indemana oricui ce  nu are legatura cu bucataria, trebuie doar sa ai la indemna cateva ustensile, sunt potrivite pentru orice om care nu are timp, care e de fel agitat si vrea ceva repede si bun .

Acestea fiind spuse, va urez succes in testarea combinatiilor mele si pofta buna!

Acest articol a fost scris pentru Superblog 2014

O stampila va rog!

Se intampla de multe ori de ziua cuiva drag sa intru in panica si sa ii urez din nou acele cateva urari banale si pline de continut plastic. Da sunt urari de bine  dar nu sunt personalizate, pentru ca nu am imaginatia activa in momentul ala sau pur si simplu mintea nu imi functioneaza.

Mai sunt momente in care un om drag are nevoie sa primeasca in dar cuvinte care sa ii arate ca prezentul nu e atat de negru precum pare ori ca viitorul o sa ii ofere ceva surprize placute. Insa cum sa formulez fara sa il deranjez? I-as trimite o carte postala sau o scrisoare insa as mai adauga si ceva cuvinte cheie.

  • THERE IS A CHILD INSIDE EACH ONE OF US, WHO COMES OUT IN FRONT OF THE PERSON WE ARE MOST CONFORTABLE WITH.                                                                                284139_589988084369195_1965259175_n
  • THE MOST IMPORTANT THINGS ARE THE HARDEST TO SAY.tumblr_lnt61g0TOI1qzr04eo1_500
  • NU INDRAZNIM NU PENTRU CA LUCRURILE SUNT GRELES, LUCRURILE SUNT GRELE PENTRU CA NU INDRAZNIM.(SENECA).motivational
  • DACA VREI SA URCI PE MUNTI ABRUPTI, TREBUIE SA O FACI CU PASI MICI. motivational001
  • PREA MULTI DINTRE NOI NU TRAIM VISURILE PENTRU CA NE TRAIM TEMERILE  motivational003
  •  CEI CARE MANANCA IMPREUNA, RAMAN IMPREUNAmotivational004
  •  INTREAGA LUME SE DA LA O PARTE DIN FATA OMULUI CARE STIE UNDE MERGEmotivational005
  • ESTE USOR SA AI INCREDERE SI SA FII DISCIPLINAT ATUNCI CAND ESTI UN INVINGATOR. DAR DACA VREI SA FII UN INVIGANTOR TREBUIE SA AI INCREDERE IN TINE SI SA FII DISCIPLINATmotivational006
  • CU CAT TOLEREZI MAI MULT MEDIOCRITATEA CU ATAT TI SE MAI ACCEPTABILA. VISEAZA LA LUCRURI MARETE SI APOI TRECI LA TREABA   .                                                                             motivational007
  • VIATA E PREA SCURTA CA SA NU GANDESTI IN STIL MARE.motivational008
  • NU TE DA BATUT .motivational009
  • TOATE LUCRURILE SUNT GRELE INAINTE SA DEVINA USOARE.motivational010
  • DACA VREI SA CONDUCI ORCHESTRA, TREBUIE SA INTORCI SPATELE MULTIMII.motivational011
  • CU CAT TE PLANGI MAI MULT, CU ATAT GASESTI MAI MOTIVE PENTRU CARE SA TE PLANGI.motivational012
  • PRIMUL PAS SA SCHIMBI CEVA, E SA FACI PRIMUL PAS.motivational013
  •  DACA S-A FACUT PENICILINA DIN PAINE MUCEGAITA, CU SIGURANTA SI DIN TINE SE POATE FACE CEVA.motivational014
  • NU-TI FIE TEAMA CA INAINTEZI PREA INCET, TEME-TE DACA TE OPRESTI.motivational015
  • ADEVARATELE GREUTATI POT FI DEPASITE. DOAR CELE IMAGINARE SUNT DE NEINVINS.motivational016
  • ORICE OM ESTE PROST CEL PUTIN 5 MINUTE PE ZI. INTELEPCIUNEA CONSTA IN A NU DEPASI ACEASTA LIMITA.motivational017
  • NU DETII LUCRURILE FARA CARE TI-E TEAMA SA TRAIESTI. ELE TE DETIN PE TINEmotivational018
  • AI O ALEGERE DE FACUT AZI: SA FII O VICTIMA SAU SA DEVII UN MAESTRUmotivational019
  • VIATA ESTE CEEA CE SE INTAMPLA CAND ESTI OCUPAT SA-TI FACI ALTE PLANURI.motivational020
  • VIATA TA E REZULTATUL DECIZIILOR TALE . DACA NU ITI PLACE VIATA TA, IA DECIZII MAI BUNE.motivational021
  • NU LASA PE NIMENI SA SPUNE CA VISELE TALE SUNT PREA MARI.motivational022
  • EXERSEZ DIMINEATA DEVREME CA SA N-AIBA TIMP CREIERUL SA-SI DEA SEAMA CE FACmotivational023
  • LEGEA NR.1 A GROPILOR: CAND ESTI INTR-UNA, NU MAI SAPA.      motivational025
  • FERICIREA E UN LUCRU CARE SE DUBLEAZA, ATUNCI CAND O IMPARTI IN DOI.motivational026
  • CU CAT DEPUI MAI MULT EFORT CU ATAT O SA-TI VINA MAI GREU SA TE DAI BATUT.motivational027
  • NU CONTEAZA CAT DEM ULT ITI DORESTI SA CASTIGI. CONTEAZA CAT DE MULT ITI DORESTI SA TE ANTRENEZI SA CASTIGI .                                                                                        motivational028
  • CU CAT MUNTELE E MAI DIFICIL DE CUCERIT CU ATAT SATISFACTIA E MAI MARE LA SFARSIT.motivational029
  • NU MA OPRESC CAND MA SIMT OBOSIT, MA OPRESC CAND AJUNG IN VARF.motivational030
  • NU LASA CA CEEA CE NU STII SA TE OPREASCA SA FACI CEEA CE STII.motivational031
  • NIMENI NU S-A INECAT VREODATA IN TRANSPIRATIE.motivational032
  • NU CRED IN PSIHOLOGIE, CRED IN MUTARI BUNE.                                 motivational033
  • RADACINILE PUTERNICE CRESC IN FURTUNI PUTERNICE.               motivational034
  • DACA ASTEPTI MOMENTUL PERFECT, NU O SA FACI NIMIC, NICIODATA.motivational035
  • NU MAI ASTEPTA CA LUCRURILE SA SE INTAMPLE, FA-LE TU SA SE INTAMPLE.motivational036
  • ORICE NU-TI TESTEAZA LIMITELE, NU TE AJUTA SA DEVII MAI BUN.motivational037
  • NIMIC NU E O PIERDERE DE VREME DACA INVETI CEVA UTIL DIN ACEEA EXPERIENTA .motivational038
  • NICIODATA, NICIODATA, NICIODATA, NICIODATA NU RENUNTA.      motivational039
  • NEVER CHASE LOVE, AFFECTION OR ATTENTION. IF IT ISN’T GIVEN FREELY BY ANOTHER PERSON, IT ISN’T WORTH HAVING.                                                                                                       1920036_10152741554383468_8927275314846733998_n

Pentru fiecare din imaginile de mai sus as face o stampila, as alege de pe site culori diferite pentru fiecare mesaj in parte, imaginea as incadra-o cu ajutorul printer-ului COLOP , mesajul ar fi pe partea pentru tiparit.

As avea alin pentru fiecare inima franta, pentru omul dezamagit caruia i se pare ca ziua e prea grea, pentru tine si durerile tale. Cuvintele nu ajuta mereu insa pot face ca momentul sa fie apreciat sau ca mintea sa se relaxeze.

Nu iti pot fi aproape mereu sau aproape deloc dar te pot sprijini asa cum stiu si poti conta pe mine, insa cel mai important, iti voi aminti ca poti conta pe tine, pentru ca fiecare din mesajele de mai sus, sunt ca sa iti amintesti ca poti mai mult.

Recunosc mi-as personaliza o stampila doar pentru mine insami, ca sa imi amintesc mereu sa nu uit cine sunt si ceea ce pot si impreuna cu mesajele de mai sus, as stampila un set de hartii mici albe, cat sa intre in palma si le-as tine cu mine in geanta.Le-as imparti dis de dimineata inainte de ceai, cafea sau aerul rece de dimineata si daca nu te-as intalni pe strada, le-as pastra in sufletul meu, daca eu iti zambesc, cu siguranta si tu imi vei raspunde.

E un ajutor care costa putin dar poate face mult.

  • GO FOR WHATEVER MAKES YOU HAPPY.

549777_351230811648108_1792543591_n

O stampila va rog!

Acest articol a fost scris pentru superblog 2014

Surse: pinterest, succesdublu.ro

Parfumul tau

It was a moonlit night in old Mexico

I walked alone between some old adobe haciendas.
Suddenly, I heard the plaintive cry of a young Mexican girl

la la la la …….:))

I saw some lipstick on your sweatshirt
I smelled some perfume in your ear
Well, if you’re gonna keep on messin’
Don’t bring your business back a-here…..

Pat Boone – Speedy Gonzales

Incercam sa imi amintesc de ce si de unde a aparut pasiunea pentru parfumul lui, a celui drag sufletului meu sau al lui, celui care merge pe strada si ma face pe mine sa ma opresc sa il adulmec urma, Deseori mi se intampla sa intorc capul, pe el ca persoana sa il pierd, dar sa merg pe mirosul lui……Nu imi explic si totusi o urma de poveste tot exista….

Londra, anul 2014 luna iunie

…curand urmeaza sa te intalnesc, nu stiu nimic de tine, doar ca impartasim cunostinte comune, insa imi doresc  sa fii la fel de simpatic si de dulce precum cel care te-a recomandat. Reusesc sa ma enervez, tu nu suni, eu nu vreau sa te sun, renunt si te apelez, suntem aproape si totusi zona e destul de mare pentru a nu ne intalni, o mare de turisti si petrecareti sunt pe strada. Intr-un final ma opresc intr-un loc si apari ca prin farmec, cu sapca stil gavroche, trasa putin pe ochi, cu haina de stofa desfacuta, ma saruti pe obraz si te prezinti. Nici nu e nevoie, acum te-as recunoaste cu ochii inchisi,  ti-am retinut mirosul de vanator, insa mai trebuie sa te adulmec putin.

Planui  sa ma las vanata, precum o caprioara,  speriata ca poate se va intampla ceva mai frumos decat imi pot imagina.    Ti-am  cerut sa imi arati orasul noaptea si tu ma indrumi de parca ai facut asta mereu, vorbele curg frumos, gasim si un local cu muzica pe placul nostru. Gandul meu zboara departe si deja visez cu ochii deschisi insa tu ma trezesti rapid, imi amintesti ca sunt inca multe de vazut si pornim in plimbare pe malul Tamisei. Ma tii protectiv de umeri si intr-o clipa mireasma ta ma cucereste iar, nu  recunosc toate aromele, simt miros de frunze si flori  calcate in picioare amestecate cu mirosul tau. Capul nu l-am pierdut dar gandurile imi sunt departe, macar in seara asta, voi pretinde ca totul  e roz si clipele sunt desprinse ca dintr-o poveste……..

Povestea nu are un final.

Eu si el inca vorbim si din cand in cand ne intalnim. Nu a existat o poveste amoroasa, suntem prieteni si intradevar parfumul lui m-a obsedat cateva zile la rand si acum il pot recunoaste pe strada.

Aceasta este o povestire scrisa pentru SuperBlog 2014

SUPERBLOG 2014 EDITIA IX

Din 1 octombrie a inceput o noua editie SUPERBLOG. Despre concursul in sine am doar laude de bine, mi-a adus doar beneficii atat cat am putut participa. Imi doresc sa pot participa macar la jumatate din probe. Detalli tehnice gasiti la regulament superblog.

Daca exista inauntrul vostru o voce care se vrea auzita prin cuvinte, sugerez inscrierea la SUPERBLOG, nu ma pricep la premii desi apar clar subliniate in fiecare proba, insa provocarea de a crea povesti dulci, amuzante sau interesante, de a te juca cu cuvintele dupa bunul  plac ar trebuie sa fie indeajuns ca sa te pornesti in aventura.

Cu greu am rezistat tentantiei sa nu ma inscriu iar, desi stiu, timpul liber nu este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, imi este chiar un dusman, insa am sa  fac tot posibilul sa ma concentrez si sa renunt la micile sporturi de momente gen ” clatitul ochilor pe facebook” sau „pierderea de vreme pe situri de cumparaturi”.

Pentru schimburi de pareri si idei exista in afara situl in sine, grupuri pe facebook   aici si aici .

Deja sunt 200 de bloguri inscrise. Sa aveti spor si inspiratie!!

Londra ipostaze

In ziua mea libera umblu aiurea ;), Londra imi arata secretele ei….uneori am si parteneri in drumurile mele, asa apar si eu in unele poze ;)) : Muzeul de natura, zona Camden, palatul Buckingam, Big Ben, roata parcul Regent, etc….

 WP_000436 WP_000439 WP_000447 WP_000450 WP_000470 WP_000480 WP_000494 WP_000510 WP_000512

Ziua mea

de nastere a fost anul asta mai frumoasa.

 

Pentru ca am avut alaturi multi oameni dragi si pentru cei care au fost departe,  i-am simtit la fel de aproape prin vorbele lor si prin faptul ca nu m-au uitat.

Am avut instiintarea pe facebook privata cu privire la ziua mea, dar luni dimineata  am lasat sa se vada  ca e ziua mea de nastere.

M-am gandit si ce daca unii nu tin minte, eu vreau sa ma bucur 😉 chit ca poate anul viitor multi nu isi vor mai aminti, vreau ca azi sa ma simt apreciata si sa primesc in dar cuvinte dulci.

Da, el(cel care mereu uita) si-a amintit si m-a sunat, chiar destul de devreme in zi, chiar si persoane la care nu ma asteptam, mi-au oferit un motiv de a zambi. Ziua in sine a fost una superba pentru zona Londrei, neasteptat de calduroasa. A fost timp  pentru plimbat aiurea, fara tinta, a fost timp si pentru cumparaturi, chiar si pentru a cunoaste un om.

Bineinteles ca am facut si poze, insa pentru ca am umblat mai mult singura,  de multe ori imi era lene sa mai scot aparatul ;))

Una peste alta vreau sa multumesc pentru ziua de nastere  avuta si pentru zilele dinaintea ei si dupa ea. Am petrecut cu colegii, am vorbit cu cei dragi, oameni buni si frumosi mi-au lasat mesaje si cel mai important multi oameni chiar si pret de cateva cuvinte s-au gandit la mine.  Va multumesc!

 

SAM_2001 SAM_2008 SAM_2012 SAM_2014 SAM_2015 SAM_2016 SAM_2017 SAM_2018 SAM_2019 SAM_2020 SAM_2021 SAM_2022 SAM_2023 SAM_2024 936069_4469072540590_147287856091998336_n 10268555_4469072300584_8648878684696788735_n 10367698_4469072980601_3673420225434552624_n 10368405_4469067900474_5592573943509893597_n 10376158_4469067540465_7613194330195903481_n 10464085_4469070820547_43501104384013803_n 10480189_4469067740470_4674022973870761574_n 10502066_4469070980551_7726850551185445457_n 10509692_4469072740595_5378153744946564641_n 10523998_4469067140455_3211809386667114975_n

 

Pentru vise

…..

Noi Doi – Ana Odagiu

Pentru parfumul de tutun si cafea
Pentru sunetul soaptelor de catifea
Pentru mainile tale perfecte
Lobul drept de la ureche

Noi doi, noi doi
Noi doi avem acel ceva

Noi doi avem ceva mai mult decat acel ceva
Pe care-l are, mai nou, mai toata lumea

Pentru parul din reclame
Pentru negrul fara scame
Pentru ca ma stii plangand
Imi spui „Te iubesc“ in gand

Noi doi am invatat ca-n lucruri simple poti gasi bucurie
Noi doi am invatat sa simtim, ne-am vindecat de apatie

Noi doi avem ceva mai mult decat acel ceva
Pe care-l are, mai nou, mai toata lumea

 

Se face aproape o luna de cand am descoperit melodia de mai sus, dintr-un motiv ascuns, versurile si ritmul si cea care o canta, mi dau o stare de bine la superlativ.  In caz de maxima urgenta, in acest moment melodia asta imi smulge un zambet.

Acel ceva mi-l doresc, candva l-am intalnit si stiu ca o sa imi iasa din nou in cale.

Melodia asta imi pare egala cu senzatia de bucurie cand simti gustul inghetatei sau al unui fel de mancare ce ti-l doresti de multa vreme, sau atunci cand bagi picioarele in mare intr-o zi  calduroasa sau cand il iti spune vorbe simple dar de mare efect….

 

 

Dor de tine

…se intampla ca imi e dor de tine.

Au fost atat de multe lucruri petrecute impreuna, atat de multe  planuri  in facute in gand pentru noi doi.

Nu stiu unde au fugit gandurile.

De curand am inceput sa visez iar…fara tine, dar e greu,  trebuie sa invat sa visez  singura si fiecare zi e o noua incercare, un nou pas.

Nu  ti-am spus lucrurile astea, nu vad rostul. Chiar si atunci cand ne vedem, dorul nu se poate rosti, durerea, dezamagirea dispar

Ar fi bine sa ti le spun, insa daca le rostesc vin lacrimile, vine si furia, pe cat mi-as dori sa ma iei in brate, pe atat imi doresc sa iti provoc durere fizica.

De curand un om drag a rostit laude la adresa mea, imi parea ca vorbeste despre o alta persoana, nu despre mine, eu nu facusem nimic special, doar am facut tot posibilul sa ajut.

Automat gandul fuge la tine. S-au intamplat atat de multe lucruri, dar nu am simtit  ca esti multumit, mereu ceva parca de retinea. Pana si cuvantul „multumesc” imediat rostit, mi se parea de plastic, fals, fara nici un sentiment, doar un lucru automat.

Nu ma plang, fiecare ne alegem pedeapsa intr-un fel sau altul, durerea e constanta in viata fiecaruia, momentele in care o simtim difera. Daca nu simti, parca nu traiesti.

 

Si uneori dorul, durerea, bucuria, tristetea si alte sentimente  se pot alina cu inghetata 🙂

 

 

tort Amicii cu nuca, gem, inghetata cu aroma de vanilie si ciocolata, o nebunie 😉

SAM_1976

Regrete si multumiri

Se intampla sa nu am timp 🙂

 

O scuza banala, dar din pacate reala. Am facut o alegere sa imi schimb locul de munca, insa nu am luat in calcul chiar  toate variantele si riscurile aferente si  faptul ca multe lucruri pe care mi-as dori sa le fac, nu mai am puterea necesara sa le infaptuiesc.

Lucrez intr-un domeniu despre care mi-ar place sa am cuvintele necesare sa il explic, experientele de zi cu zi, ar fi de folos celor care isi doresc sa vina in Uk sau intr-o alta tara si care cred ca munca e usoara, banii se fac usor si totul e minunat:).

Sunt zile cand abia apuc sa mananc sau sa fac un  dus si zile in care imi doresc nespus de mult o zi libera in care sa umblu de nebuna. Uneori apuc sa colind, alteori plec doar cu gandul. Insa nu ma plang, doar regret ca nu am cum sa surprind oamenii in poza si locurile frumoase prin care mai trec.

Regret ca nu apuc sa scriu aici, pentru ca tare m-ar ajuta.

Regret ca nu „citesc” oamenii indeajus de bine, ca nu inteleg ce anume vor sa obtina de mine.

Regret ca oamenii nu sunt directi  cu gandurile pe care le au si  ca le e mai simplu sa jigneasca decat sa taca.

Regret ca am lasat in urma oameni frumosi, dar cu care voi face tot posibilul sa ii pastrez alaturi .

Insa stiu ca sunt o norocoasa!

Pentru ca mi s-a oferit sansa sa  traiesc in locuri superbe,  sa cunosc oameni frumosi, sa am experiente minunate alaturi de ei, cu fiecare in parte.  Nu stiu cui sa ii multumesc pentru sansele astea, o fi destin, o fi alegerea personala, o fi un amestec din mai multe.

E bine sa te lasi purtat de val si sa risti, asa ajungi sa traiesti experiente la care nu visezi.

 

 

 

 

 

 

 

Partener de cursa lunga

Se ofera o zi de vara superba, soare, cald, nici una de nori.

Pe usa sifonierului asteapta cuminte tinuta  programata: rochia tip sarafan din material de blugi, tricoul alb si pantofii negri.

Urmeaza o zi fierbinte, incep examenele pentru Bacalaureat, anul 1999.

Primul examen este la  limba si literatura romana, examinare orala, proba eliminatorie. Numele de familie incepe cu litera C,  va trebui sa ajung acolo in jur de ora 9, poate cheama mai devreme inautru.

Machiaj? Nu, nu, nu e voie,  colegele deja  se joaca de cativa ani cu rimelul si creionul, insa nu sunt de mine, nu vara si nu in ziua asta, nu imi trebuie alte griji pe cap.  Am pus in rucsac materialele ajutatoare, mai mult ca sigur ca nu voi repeta, dar ma linisteste gandul ca le am la mine, verificat chei, carnet de note – de altfel nu foarte folosit, in afara mediilor trimestriale, ceva servetele in caz ca transpir prea mult si bani pentru  o sticla de apa si poate un corn. Plec serioasa catre liceu, sper sa nu ma intalnesc cu nici un vecin, nu vreau sa fiu politicoasa de dimineata.

Ma urc in troleu si  brusc ma loveste  o mireasma dulceaga, un aer inchis de statut si bine conservat la caldurica, un miros de transpiratie, ma uit in jur dar nu identific posesorul desi am in jur  multi barbati venind de la munca. In mod normal sunt prima care sesiseaza problema mirosului, unde, de ce, rezolvare, etc, indiferent de natura lui, acum nu pot identifica persoana.

Relaxata ridic mana sa ma tin de bara de sus si mirosul ma loveste din nou, subtil imi miros subtioara si ma sochez….am uitat sa ma dau cu deodorant, cel mai important aliant in momentele astea si eu l-am uitat.  In zilele de vara il am in geanta, in baie, in camera, in cel putin 2 variante si una e mereu cu mine oriunde, dar azi, tocmai azi, am uitat de el.  Am ajuns in cea mai mare viteza la liceu si m-am repezit la prima colega care mi-a iesit in cale, dupa un mic chestionar am imprumutat deodorantul ei si am fugit in baie, improspatata cu apa, uscare rapid si deodorant din plin. In perioada  aia populare erau deodorante spray  impulse in mai multe variante si deodorantele farmec, colega mea avea unul cu miros dulceag rau, nuanta de portocaliu, eu il aveam acasa FAVORIT un miros de flori imi parea ca are, prospat si  racoros, inca mai exista cu aceeasi denumire, nu mi-am inchipui ca va ramane pe piata si inca sa fie cautat si in zilele de azi.

Bacul l-am luat, nota la limba si literatura romana a fost de 8.50, m-am balbait putin si am aberat pe langa subiect din ce imi amintesc vag acum , au urmat apoi alte zile de foc dar nu fara deodorat la mine, Farmec mi-a fost  partener de incredere in zilele acelea.

Acum mi-as dori sa incerc din gama noua Farmec – produse antipersipirante Gerovital H3 prof.dr. Ana Aslan , aud doar lucruri bune despre ea, deodorat pentru el si ea, varianta mici  de 40 ml sau mari de 150 ml, tip emulsie, de ingredientul care inhiba descompunerea mirosurilor nu am auzit -Citrofolul, component organic, nu distruge bacteria si vitamina E responsabila cu  actiunea de antioxidare .

Sunt 4 variante de antipersirante :

-deodorant antiperspirant Gerovital H3 Splendide,

-deodorant antiperspirant Gerovital H3 Natural,

-deodorant antiperspirant Gerovital H3 Sensitive,

-deodorant antiperspirant Gerovital H3 Fresh.

Deodorante_grup

Preturile difera in functie de  gramaj, dar sunt foarte accesibile pana in 9 lei varianta cea mai  mare cantitativ.

Daca e produs Farmec, pentru mine garantat un produs care merita cel putin incercat.

Fara a ma lauda, in ciuda faptului ca nu ma aflu in tara, detin spre folosire in momentul asta 4 produse diferite de la Farmec, de la produse pentru unghii pana la produse pentru ten. Farmec  imi este partener in viata de zi cu zi de  multa vreme si mi-a dovedit in multe randuri, ca se poate obtine calitate si la un pret rezonabil si calitatea se pastreaza in timp si chiar se imbunatateste.

 

Acest post a fost scris pentru Spring SuperBlog 2014

SUPERBLOG 2014

Cum primavara a venit  si cuvintele nu apar mereu in calea noastra, avem nevoie  de provocari.

Eu am nevoie de provocari dese ca sa imi pot organiza gandurile si faptele in mod eficent.

La editia trecuta din motive care nu au tinut de mine mereu, a trebuit sa renunt pe la mijloc, sper la editia asta sa pot mai mult, sa am timpul si inspiratia sa aberez in voie.

 

Asadar sa inceapa editia SUPERBLOG 2014 !