Senzatii, trairi si ganduri

Se intampla deseori sa citesc prin carti, reviste, postari diverse si sa fie expusa la analiza ce faceam acum un an pe vremea asta sau acum doi ani, trei sau douazeci. Sunt persoane care isi amintesc cu lux de amanunte ca de ziua lor acum jdemii ani faceau x lucru cu y persoana.
Pastrez si eu multe amintiri, mai mult simtirea lor, culoarea rochiei sau a ochilor lui sau un anumit lucru ma face sa retraiesc senzatia de atunci. 
Mereu mi s-a parut ciudat, greu sa fac comparatia intre momente, intamplari. Ma stradui acum sa imi amintesc ce faceam anul trecut pe vremea asta fara sa caut in folderele cu poze, postari, emailuri. Eram in Uk, aproape de Londra, loc nou de munca, colegi noi, totusi nu simt nimic special legat de vreun moment anume.  Daca as fi avut o gandire obiectiva nu as cauta simtirea momentului.
Port insa foarte bine amprenta semnului sub care m-am nascut, sunt rac, dau inapoi des, inaintez greu, trebuie sa simt ca sa fac ceva si luna imi e prieten bun.
Continuii sa caut un sens in ceea ce fac, sa construiesc un drum pas cu pas,  sa analizez ce simt la momente cheie.
Imi e dor nespus sa alunec cu rolele si castile in ureche ori doar sa simt vantul pe langa mine. Sunt libera si totusi simt rar lucrul asta.
Am in preajma un om care imi spune ca il apreciez mult si  de fapt deja e invers. Doar pentru ca am realizat ca omul e plin de ura,  durere si  ideea razbunarii e una din motivatiile lui. O data ce am inteles lucrurile astea , m-am indepartat automat si a intervenit indiferenta.
Indiferent prin ce treci, nimeni nu iti este dator. Doar tu,  esti dator tie insuti, sa faci tot ce poti sa fii mai bun, sa urci mai sus, sa iti testezi limitele. 
Imi pare absurd ca un om educat, crescut frumos sa ajunga atat rau, condus de un orgoliu fara limite.
Da, e minunat ca in viata sa iti urmaresti visul, sa faci totul sa iti indeplinesti menirea, daca stii care este. Insa daca te distrugi pe tine insuti pe drumul spre realizarea visului, nu merita efortul, pentru ca viata trebuie traita.
Nu urmaresc nimic, doar astern cuvinte si  ganduri amestecate.

Nu imi e dor de tine, dar se intampla des sa imi amintesc de momente impreuna.

Se intampla sa fiu surprinsa de gesturi mici: o ciocolata, un compliment, moment dintr-un film, fragment dintr-o carte. Momentele astea mi le voi aminti si peste ani.

image

image

image

image

image

Imagini realizate cu telefonul personal.

Anunțuri

Ziua mea

de nastere a fost anul asta mai frumoasa.

 

Pentru ca am avut alaturi multi oameni dragi si pentru cei care au fost departe,  i-am simtit la fel de aproape prin vorbele lor si prin faptul ca nu m-au uitat.

Am avut instiintarea pe facebook privata cu privire la ziua mea, dar luni dimineata  am lasat sa se vada  ca e ziua mea de nastere.

M-am gandit si ce daca unii nu tin minte, eu vreau sa ma bucur 😉 chit ca poate anul viitor multi nu isi vor mai aminti, vreau ca azi sa ma simt apreciata si sa primesc in dar cuvinte dulci.

Da, el(cel care mereu uita) si-a amintit si m-a sunat, chiar destul de devreme in zi, chiar si persoane la care nu ma asteptam, mi-au oferit un motiv de a zambi. Ziua in sine a fost una superba pentru zona Londrei, neasteptat de calduroasa. A fost timp  pentru plimbat aiurea, fara tinta, a fost timp si pentru cumparaturi, chiar si pentru a cunoaste un om.

Bineinteles ca am facut si poze, insa pentru ca am umblat mai mult singura,  de multe ori imi era lene sa mai scot aparatul ;))

Una peste alta vreau sa multumesc pentru ziua de nastere  avuta si pentru zilele dinaintea ei si dupa ea. Am petrecut cu colegii, am vorbit cu cei dragi, oameni buni si frumosi mi-au lasat mesaje si cel mai important multi oameni chiar si pret de cateva cuvinte s-au gandit la mine.  Va multumesc!

 

SAM_2001 SAM_2008 SAM_2012 SAM_2014 SAM_2015 SAM_2016 SAM_2017 SAM_2018 SAM_2019 SAM_2020 SAM_2021 SAM_2022 SAM_2023 SAM_2024 936069_4469072540590_147287856091998336_n 10268555_4469072300584_8648878684696788735_n 10367698_4469072980601_3673420225434552624_n 10368405_4469067900474_5592573943509893597_n 10376158_4469067540465_7613194330195903481_n 10464085_4469070820547_43501104384013803_n 10480189_4469067740470_4674022973870761574_n 10502066_4469070980551_7726850551185445457_n 10509692_4469072740595_5378153744946564641_n 10523998_4469067140455_3211809386667114975_n

 

Regrete si multumiri

Se intampla sa nu am timp 🙂

 

O scuza banala, dar din pacate reala. Am facut o alegere sa imi schimb locul de munca, insa nu am luat in calcul chiar  toate variantele si riscurile aferente si  faptul ca multe lucruri pe care mi-as dori sa le fac, nu mai am puterea necesara sa le infaptuiesc.

Lucrez intr-un domeniu despre care mi-ar place sa am cuvintele necesare sa il explic, experientele de zi cu zi, ar fi de folos celor care isi doresc sa vina in Uk sau intr-o alta tara si care cred ca munca e usoara, banii se fac usor si totul e minunat:).

Sunt zile cand abia apuc sa mananc sau sa fac un  dus si zile in care imi doresc nespus de mult o zi libera in care sa umblu de nebuna. Uneori apuc sa colind, alteori plec doar cu gandul. Insa nu ma plang, doar regret ca nu am cum sa surprind oamenii in poza si locurile frumoase prin care mai trec.

Regret ca nu apuc sa scriu aici, pentru ca tare m-ar ajuta.

Regret ca nu „citesc” oamenii indeajus de bine, ca nu inteleg ce anume vor sa obtina de mine.

Regret ca oamenii nu sunt directi  cu gandurile pe care le au si  ca le e mai simplu sa jigneasca decat sa taca.

Regret ca am lasat in urma oameni frumosi, dar cu care voi face tot posibilul sa ii pastrez alaturi .

Insa stiu ca sunt o norocoasa!

Pentru ca mi s-a oferit sansa sa  traiesc in locuri superbe,  sa cunosc oameni frumosi, sa am experiente minunate alaturi de ei, cu fiecare in parte.  Nu stiu cui sa ii multumesc pentru sansele astea, o fi destin, o fi alegerea personala, o fi un amestec din mai multe.

E bine sa te lasi purtat de val si sa risti, asa ajungi sa traiesti experiente la care nu visezi.

 

 

 

 

 

 

 

Exeter, Uk

In zilele cu soare plec de acasa cu viteza gandului si incerc sa surprind ce anume imi incanta mie ochiul.

Exeter   mi-a parut un oras in care nu as avea prea multe de vazut, nu se compara cu Torquay, nu au motive de comparatii intre ele, insa fiecare oras din Anglia, cel putin din cele vazute de mine, au reusit sa isi scoata in evidenta ce au ele mai bun.

Ruinele, bisericile vechi, cladirile  pictate, orice lucru este pus in valoare intr-o forma potrivita fara a forta ochiul. Aici am descoperit veveritele,  bucati din ruinele unui oras vechi incadrat perfect intr-un oras modern si de curand raul  ce strabate o parte din oras. Mai sunt multe de aflat.

Astept zilele frumoase pentru a ma incarca cu energie pozitiva.

Dawlish, Uk

Poze am facut dar fara culori prea multe, viata in Marea Britanie nu mai are culoare in anotimpul asta.

Am tacut o vreme, dar am si motive .

Voi schimba orasul pe un altul mai mic, pe care eu l-as numi sat, ei se incapataneaza sa il numeasca oras. Ma pregatesc sa fiu uimita, momentan sunt dezamagita. Mi se tot spune ca o schimbare e spre bine, sunt intrutotul de acord, insa speram la o schimbare intr-un oras mai mare, unde  mai poti regasi culori pe strazi si oamenii chiar exista, strazile nu par pustii.

Pana una alta, pozele de mai jos sunt din zona in care voi sta sta.

Plymouth- orasul vantului!

Din varii motive m-am plimbat iar, doua zile la rand si pot spune clar si raspicat ca imi place orasul Plymouth mult de tot chiar daca  am vazut doar putin din el.

Intr-o statie de autobuz, cred statia centrala, am surprins in doua ipostaze   panorama  orasului sau o parte din el, tare mi-ar place sa il iau la pas si sa fur imagini cu oameni, cladiri sau chestii alandala, dupa bunul plac al ochiului meu.

M-am lasat si eu pozata ;)).

20131025_124245

O zi in Londra- miercurea fara cuvinte

O noua miercuri fara prea multe cuvinte, ofer spre  vizualizare clipele surprinse in Londra, acum  2 saptamani, participand astfel la Miercurea fara cuvinte, detalii aici !

Zi cu parfum de capsuni

Iar o zi libera, ultima pentru ceva timp si culmea iar o zi insorita pe un teritoriu englez. Ceva nu pare in regula.

Azi mi-am condus colega la autobuz, se duce acasa pentru 3 saptamani, o fi mult, putin…ea stie, oricum era nevoie de o astfel de vacanta. Bineteles intai si intai, dis de dimineata  ne plimbam pe aleea cu magazine, nu e vina mea ca  in drum spre centrul orasului  trebuie sa trec pe langa ele, chiar incerc sa le evit de cele mai multe ori pentru ca tentatii sunt mari si bugetul tare redus.  Trebuie sa invat sa economisesc si nu am nici cea mai vaga idee cum sa fac asta . Vreun sfat?

Azi  mi-am amintit cum sa faci un masaj,  nu e usor insa e plin de satisfactie, promit data viitoare sa il fac mai bine si timp mai indelungat.  Mi-a facut mare placere sa pot oferi cateva minute de relaxare, din pacate s-a intamplat destul de rar in ultimul timp sa am ocazia sa fac masaje, chiar daca sunt un cumul de oboseala, mie imi place sa fac,  asa ma pot perfectiona.

Tot azi am cunoscut un tip, un tip de culoare, care a avut doar cuvinte frumoase la adresa femeilor din Romania, el avand ocazia sa cunoasca  multi barbati romani in timpul scolii si de asemenea a petrecut ceva timp in vacanta in tara noastra, bineinteles ca fetele noastre l-au invatat cuvinte urate…..mi-a cerut sa ii explic vreo 2 -3, s-a amuzat destul de bine, el credea ca inseamna cu totul altceva.

Si in finalul zilei, care  a fost  destul de buna, m-am gandit sa imi bucur papilele gustative cu   yammi

http://instagram.com/p/dSQ-CrQw9N/

 

 

De ziua mea!

Azi e ziua mea de nastere. Is mai multi ani adunati, nu indeajuns incat sa trag linie dar deajuns incat sa invat ca in fiecare zi trebuie sa caut o bucurie noua sau mai veche, oricat de mica ar fi ea si sa o savurez. Asadar dupa o zi de munca, am profitat de soare si am iesit la o plaja din zona, nisipul ud, alge multe si un papagal doritor de bere. Toate asezonate cu o geanta de firma – un super rucsac achizionat de aici, de care sunt tare mandra(incap in el toate prostiile) si spatele nu mai doare cand cobor sau urc dealurile, pentru ca aici e ca in filmele cu strazile din San Franscisco, fara tranvaie ;))  si fara autobuze  in zona mea de actiune.

Una pesta alta,  eu is in pozele de jos, mai tanara, mai rotunda si sper in timp si mai fericita !

SAM_9650

SAM_9664

SAM_9668 SAM_9677 SAM_9679 SAM_9691 SAM_9710 SAM_9716 SAM_9725 SAM_9731 SAM_9736

Torquay – United Kindom

De maine incep un nou capitol, fara asteptari, fara cunostinte prea multe, intr-un oras superb.

Nu am reusit sa pozez casele, se intampla sa cobori sau sa urci un deal si in fata sa ti se deschida un deal plin de case frumos aliniate sau o vale cu acoperisuri  colorate de ploaie si gainat. Pescarusii sunt  primii aici mereu.  Nu sunt inca lamurita  de drumuri, cai de acces mai usoare sau multe alte lucruri insa am descoperit marea….. in mai multe versiuni si pozele le atasez aici.

M-am nascut sub o zodie de apa, am trait mereu aproape de ea si acum am ajuns intr-o locatie tot cu multa apa, sper sa imi poarte noroc.

Imaginile au fost surprinse sambata si duminica, vremea a fost minunata, in ciuda faptului ca vineri la Luton ploua cu galeata:)!

SAM_9397 SAM_9398 SAM_9399 SAM_9400 SAM_9401 SAM_9402 SAM_9404 SAM_9405 SAM_9406 SAM_9407 SAM_9411 SAM_9412 SAM_9417 SAM_9420 SAM_9422 SAM_9423 SAM_9424 SAM_9425 SAM_9426 SAM_9427 SAM_9429 SAM_9433 SAM_9435 SAM_9437

Uk – nebunie, vis sau …..

Dupa multe amanari si incercari de joburi diverse in minunatul meu oras, am ajuns din nou la ideea de acum ceva vreme, sa muncesc in United Kindom  sau Anglia sau Marea Britanie.

E simplu sa iti iei geanta si sa pleci :), parca nici biletul de avion nu pare asa scump, insa noi ca si romani inca nu avem drept de munca acolo.  Imi pare ciudat pentru ca acum vreme cand am stat si eu o perioada mai lunga, pakistanezii, indienii si toate rasele care seamana cu ei, erau ca acasa la ei, chiar cu mult peste englezi. Insa asta e situatia si  invat sa jonglez cu ceea ce am. Daca as fi mai curajoasa, as pleca sa muncesc la negru, dar imi e teama ca voi esua si ma intoarce acasa rapid.

Citesc pareri, discutii, legi, regulamente, liste de documente, alte pareri, alte discutii si tot asa.  Primesc oferte de la firma de recrutare, unele mai serioase, altele mai putin, incerc sa cantaresc  ofertele intre ele dar de multe ori imi iese cu eroare.

De indata ce pornesc pe un drum clar cu una din ele si  ajung in uk, revin cu detalii despre metoda mea, pana atunci  imi storc creierii, chinui calculatorul si sper sa zaresc si eu luminita aia care sa imi ofere claritate pe drumul ales.

Multa vreme nu mi-am permis luxul sa visez la un job in afara tarii, poate doar  alaturi de el, intr-o alta tara, a carei limba nu prea imi place, insa acum situatia s-a schimbat.

Partenerul a devenit istorie si realitatea de zi cu zi a ceea ce se intampla in orasul meu, m-au facut sa imi doresc sa  fug catre alte meleaguri. Nu ca ar fi cainii acolo mai prietenosi,ci doar pentru ca, sansele sunt mai mari de a realiza ceva ptr tine ca persoana, decat aici .

DSC00117 DSC00118 DSC00120 DSC00121